Chapter 9

 Dupq ce s`a sfkrwit lucrul acesta, cqpeteniile s`au apropiat de mine, wi au zis: ,,Poporul lui Israel, preoyii wi Leviyii nu s`au despqryit de popoarele acestor yqri, wi au fqcut urkciunile lor, ale Cananiyilor, Hetiyilor, Fereziyilor, Iebusiyilor, Amoniyilor, Moabiyilor, Egiptenilor wi Amoriyilor. 

 Cqci wi-au luat neveste din fetele lor pentru ei wi pentru fiii lor, wi au amestecat neamul sfknt cu popoarele yqrilor acestora. Wi cqpeteniile wi dregqtorii au fost cei dintki cari au sqvkrwit pqcatul acesta.`` 

 Cknd am auzit lucrul acesta, mi-am sfkwiat hainele wi mantaua, mi-am smuls pqrul din cap wi perii din barbq, wi am stat jos mkhnit. 

 Atunci s`au strkns la mine toyi ceice se temeau de cuvintele Dumnezeului lui Israel, din pricina pqcatului fiilor robiei. Wi eu, am stat jos mkhnit, pknq la jertfa de searq. 

 Apoi, kn clipa jertfei de searq, m`am sculat din smerirea mea, cu hainele wi mantaua sfkwiate, am cqzut kn genunchi, am kntins mknile spre Domnul, Dumnezeul meu, wi am zis: 

 ,,Dumnezeule, sknt uluit, wi mi -e ruwine, Dumnezeule, sq-mi ridic faya spre Tine. Cqci fqrqdelegile noastre s`au knmulyit deasupra capetelor noastre, wi grewelile noastre au ajuns pknq la ceruri. 

 Din zilele pqrinyilor nowtri, am fost foarte vinovayi pknq kn ziua de azi, wi din pricina fqrqdelegilor noastre am fost dayi, noi, kmpqrayii nowtri wi preoyii nowtri, kn mknile kmpqrayilor strqini, pradq sqbiei, robiei, jafului, wi ruwinii care ne acopere astqzi faya. 

 Wi totuw Domnul, Dumnezeul nostru, S`a kndurat de noi, lqskndu-ne ckyiva oameni scqpayi, wi dkndu-ne un adqpost kn locul Lui cel sfknt, ca sq ne lumineze ochii wi sq ne dea puyinq rqsuflare kn mijlocul robiei noastre. 

 Cqci skntem robi, dar Dumnezeu nu ne -a pqrqsit kn robia noastrq. A kndreptat spre noi bunqvoinya kmpqrayilor Perwilor wi ei ne-au dat o nouq putere de viayq, ca sq putem zidi Casa Dumnezeului nostru, wi sq -i dregem dqrkmqturile, fqckndu-ne astfel rost de un loc de adqpost kn Iuda wi la Ierusalim. 

 Acum, ce sq mai zicem noi dupq aceste lucruri, Dumnezeule? Cqci am pqrqsit poruncile Tale, 

 pe cari ni le poruncisei prin robii Tqi proorocii, zicknd: ,,Yara kn care intrayi s`o stqpkniyi este o yarq kntinatq de necurqyiile popoarelor din aceste yinuturi, de urkciunile cu cari au umplut -o, dela un capqt la altul, cu necurqyiile lor. 

 Sq nu dayi deci pe fetele voastre dupq fiii lor, nici sq nu luayi pe fetele lor de neveste pentru fiii vowtri, wi sq nu vq pese niciodatq nici de propqwirea lor nici de bunq starea lor. Kn chipul acesta veyi ajunge tari, veyi mknca cele mai bune roade ale yqrii, wi o veyi lqsa pe veci mowtenire fiilor vowtri.`` 

 Dupq tot ce mi s`a kntkmplat din pricina faptelor rele wi marilor greweli pe cari le-am fqcut, mqcar cq, Tu, Dumnezeule, nu ne-ai pedepsit dupq fqrqdelegile noastre, se cuvine ca, acum, cknd ne-ai pqstrat pe acewti oameni scqpayi, 

 sq kncepem iarqw sq cqlcqm poruncile Tale, wi sq ne kncuscrim cu aceste popoare urkcioase? N`ar izbucni atunci iarqw mknia Ta kmpotriva noastrq, pknq acolo knckt ne-ar nimici, fqrq sq lase nici rqmqwiyq nici robi izbqviyi? 

 Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu ewti drept; cqci astqzi noi skntem o rqmqwiyq de robi izbqviyi. Iatq-ne knaintea Ta ca niwte vinovayi, wi din aceastq pricinq nu putem sta knaintea Ta.``