Chapter 19

 Mai mult preyuiewte sqracul, care umblq kn neprihqnirea lui, deckt un bogat cu buze stricate wi nebun. - 

 Lipsa de wtiinyq este o pagubq pentru cineva, wi cine aleargq neghiobewte knainte, o nimerewte rqu. - 

 Nebunia omului ki sucewte calea, wi apoi ckrtewte kmpotriva Domnului cu inima lui. - 

 Bogqyia aduce un mare numqr de prieteni, dar sqracul este pqrqsit de prietenul lui. - 

 Martorul mincinos nu rqmkne nepedepsit, wi cel ce spune minciuni nu va scqpa. - 

 Omul darnic are mulyi linguwitori, wi toyi sknt prieteni cu cel ce dq daruri. - 

 Toyi frayii sqracului kl urqsc; cu ckt mai mult se depqrteazq prietenii lui de el! El se kndreaptq spre ei cu vorbe rugqtoare, dar ei se fac nevqzuyi. - 

 Cine capqtq knyelepciune, kwi iubewte sufletul; cine pqstreazq priceperea, gqsewte fericirea. - 

 Martorul mincinos nu rqmkne nepedepsit, wi celce spune minciuni va pieri, - 

 Unui nebun nu -i wade bine sq trqiascq kn desfqtqri, cu atkt mai puyin unui rob sq stqpkneascq peste voivozi. - 

 Knyelepciunea face pe om rqbdqtor, wi este o cinste pentru el sq uite grewelile. - 

 Mknia kmpqratului este ca rqcnetul unui leu, wi bunqvoinya lui este ca roua pe iarbq. - 

 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatql squ, wi o nevastq gklcevitoare este ca o strawinq de pe care picurq kntr`una. - 

 Casa wi averea le mowtenim dela pqrinyi, dar o nevastq priceputq este un dar dela Domnul. - 

 Lenea te cufundq kntr`un somn adknc, wi sufletul molatic sufere de foame. - 

 Cine pqzewte porunca, kwi pqzewte sufletul; cine nu vegheazq asupra cqii sale, va muri. - 

 Cine are milq de sqrac, kmprumutq pe Domnul, wi El ki va rqsplqti binefacerea. - 

 Pedepsewte-yi fiul, cqci tot mai este nqdejde, dar nu dori sq -l omori. - 

 Cel pe care -l apucq mknia trebuie sq-wi ia pedeapsa; cqci dacq -l scoyi din ea, va trebui sq mai faci odatq lucrul acesta. - 

 Ascultq sfaturile, wi primewte knvqyqtura, ca sq fii knyelept pe viitor! - 

 Omul face multe planuri kn inima lui, dar hotqrkrea Domnului, aceea se kmplinewte. - 

 Ceeace face farmecul unui om este bunqtatea lui; wi mai mult preyuiewte un sqrac deckt nu mincinos. - 

 Frica de Domnul duce la viayq, wi celce o are, petrece noaptea sqtul, fqrq sq fie cercetat de nenorocire. - 

 Lenewul kwi vkrq mkna kn strachinq, wi n`o duce knapoi la gurq. - 

 Lovewte pe batjocoritor, wi prostul se va face knyelept; mustrq... pe omul priceput, wi va knyelege wtiinya. - 

 Cine jqfuiewte pe tatql squ wi izgonewte pe mamq-sa, este un fiu care aduce ruwine wi ocarq. - 

 Knceteazq, fiule, sq mai asculyi knvqyqtura, dacq ea te depqrteazq de knvqyqturile knyelepte. - 

 Un martor stricat kwi bate joc de dreptate, wi gura celor rqi knghite nelegiuirea. - 

 Pedepsele sknt pregqtite pentru batjocoritori, wi loviturile pentru spinqrile nebunilor.