Chapter 17

 Pavel wi Sila au trecut prin Amfipoli wi Apolonia, wi au venit kn Tesalonic, unde era o sinagogq a Iudeilor. 

 Pavel, dupq obiceiul squ, a intrat kn sinagogq. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi, 

 dovedind wi lqmurind, cq Hristosul trebuia sq pqtimeascq wi sq knvieze din moryi. ,,Wi acest Isus, pe care vi -L vestesc eu``, zicea el, ,,este Hristosul.`` 

 Unii din ei, wi o mare mulyime de Greci temqtori de Dumnezeu, wi multe femei de frunte au crezut, wi au trecut de partea lui Pavel wi a lui Sila. 

 Dar Iudeii cari nu crezuserq, de pizmq, au luat cu ei niwte oameni fqrq cqpqtki din mulyime, au fqcut gloatq, wi au kntqrktat cetatea. S`au nqpustit asupra casei lui Iason, wi cqutau pe Pavel wi pe Sila, ca sq -i aducq afarq la norod. 

 Fiindcq nu i-au gqsit, au tkrkt pe Iason wi pe vreo ckyiva frayi knaintea dregqtorilor cetqyii, wi strigau: ,,Oamenii acewtia, cari au rqscolit lumea, au venit wi aici, 

 wi Iason i -a gqzduit. Ei toyi lucreazq kmpotriva poruncilor Cezarului, wi spun cq este un alt Kmpqrat: Isus.`` 

 Prin aceste vorbe, Iudeii au turburat norodul wi pe dregqtorii cetqyii, 

 cari au dat drumul lui Iason wi celorlalyi, numai dupq ce au cqpqtat dela ei un zqlog. 

 Frayii au trimes kndatq, noaptea, pe Pavel wi pe Sila la Berea. Cknd au sosit, au intrat kn sinagoga Iudeilor. 

 Iudeii acewtia aveau o inimq mai aleasq deckt cei din Tesalonic. Au primit Cuvkntul cu toatq rkvna, wi cercetau Scripturile kn fiecare zi, ca sq vadq dacq ce li se spunea, este awa. 

 Mulyi dintre ei wi din femeile cu vazq ale Grecilor, wi mulyi bqrbayi au crezut. 

 Dar Iudeii din Tesalonic, cknd au aflat cq Pavel vestea Cuvkntul lui Dumnezeu wi kn Berea, au venit acolo, ca sq turbure wi sq aykye noroadele. 

 Atunci frayii au pornit kndatq pe Pavel spre mare; Sila wi Timotei au rqmas kn Berea. 

 Cei ce knsoyeau pe Pavel, l-au dus pknq la Atena. Apoi s`au kntors, cu knsqrcinarea sq ducq lui Sila wi lui Timotei porunca sq vinq ckt mai curknd la el. 

 Pe cknd ki awtepta Pavel kn Atena, i se kntqrkta duhul la vederea acestei cetqyi pline de idoli. 

 Kn sinagogq stqtea deci de vorbq cu Iudeii wi cu oamenii temqtori de Dumnezeu, iar kn piayq stqtea de vorbq kn fiecare zi cu aceia pe cari -i kntklnea. 

 Unii din filosofii epicurieni wi stoici au intrat kn vorbq cu el. Wi unii ziceau: ,,Ce vrea sq spunq palavragiul acesta?`` Alyii, cknd l-au auzit cq vestewte pe Isus wi knvierea, ziceau: ,,Pare cq vestewte niwte dumnezei strqini.`` 

 Atunci l-au luat, l-au dus la Areopag, wi au zis: ,,Putem sq wtim care este aceastq knvqyqturq nouq, pe care o vestewti tu? 

 Fiindcq tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea dar sq wtim ce vrea sq zicq aceasta.`` 

 Cqci toyi Atenienii wi strqinii, cari stqteau kn Atena, nu-wi petreceau vremea cu nimic altceva deckt sq spunq sau sq asculte ceva nou. 

 Pavel a stat kn picioare kn mijlocul Areopagului, wi a zis: ,,Bqrbayi Atenieni! Kn toate privinyele vq gqsesc foarte religiowi. 

 Cqci, pe cknd strqbqteam cetatea voastrq wi mq uitam de aproape la lucrurile la cari vq knchinayi voi, am descoperit chiar wi un altar, pe care este scris: ,Unui Dumnezeu necunoscut!` Ei bine, ceeace voi cinstiyi, fqrq sq cunoawteyi, aceea vq vestesc eu. 

 Dumnezeu, care a fqcut lumea wi tot ce este kn ea, este Domnul cerului wi al pqmkntului, wi nu locuiewte kn temple fqcute de mkni. 

 El nu este slujit de mkni omenewti, ca wi cknd ar avea trebuinyq de ceva, El, care dq tuturor viaya, suflarea wi toate lucrurile. 

 El a fqcut ca toyi oamenii, iewiyi dintr`unul singur, sq locuiascq pe toatq faya pqmkntului; le -a awezat anumite vremi wi a pus anumite hotare locuinyei lor, 

 ca ei sq caute pe Dumnezeu, wi sq se sileascq sq -L gqseascq bkjbqind, mqcar cq nu este departe de fiecare din noi. 

 Cqci kn El avem viaya, miwcarea wi fiinya, dupq cum au zis wi unii din poeyii vowtri: ,Skntem din neamul lui...` 

 Astfel dar, fiindcq skntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie sq credem cq Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu mewtewugirea wi iscusinya omului. 

 Dumnezeu nu yine seama de vremurile de newtiinyq, wi poruncewte acum tuturor oamenilor de pretutindeni sq se pocqiascq; 

 pentrucq a rknduit o zi, kn care va judeca lumea dupq dreptate, prin Omul, pe care L -a rknduit pentru aceasta wi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadq netqgqduitq prin faptul cq L -a knviat din moryi...`` 

 Cknd au auzit ei de knvierea moryilor, unii kwi bqteau joc, iar alyii au zis: ,,Asupra acestor lucruri te vom asculta altqdatq.`` 

 Astfel, Pavel a iewit din mijlocul lor. 

 Totuw unii au trecut de partea lui, wi au crezut; kntre acewtia era Dionisie Areopagitul, o femeie numitq Damaris, wi alyii kmpreunq cu ei. Pavel la Corint.